Plasma în România

În prezent, România nu colectează plasmă pentru fracționare și nu trimite la fracționare plasmă umană recuperată din sânge integral. Asta deși date prezentate fie de oficiali ai sistemului național de transfuzii sau de experți independenți arată că anual România distruge peste 50.000 litri de plasmă.

Mai mult, conform unui ultim audit realizat  în anul 2017 de experți europeni din cadrul DG SANTE, nici unul dintre cele 40 de centre de transfuzie din cadrul sistemului național de transfuzie nu respectă legislația europeană privind securitatea și calitatea Transfuzională, astfel că nu este autorizat conform legislației europene. În aceste condiții, plasma recuperată din sângele colectat de la donatorii români nu poate fi procesată în fabricile de pe teritoriul Uniunii Europene.

Pentru a putea fi autorizate conform legislației europene privind securitatea și calitatea Transfuzională, centrele publice de transfuzie din România necesită investiții majore la nivelul spațiilor (clădiri), echipamentelor, infrastructurii informatice, instruirii personalului. Din păcate, până în prezent nu a fost prezentat un plan coerent de conformare a sistemului național de transfuzie la legislația europeană privind securitatea și calitatea Transfuzională, care să prevadă inclusiv finanțarea necesară.

În aceste condiții, începând cu luna martie 2020, un număr de 26 de centre de transfuzie din cele 40 existente la nivel național au beneficiat de sprijinul unei companii private, care a oferit gratuit echipamente și consumabile de plasmafereză, pentru colectarea de plasmă convalescentă necesară pacienților infectați cu SARS-COV-2.

Pe lângă echipamentele și consumabilele oferite, compania respectivă, a oferit un program de pregătire a personalului centrelor de transfuzie privind colectarea de plasmă, respectiv a susținut campanii de promovare a donării.

Astfel, o mare parte din aceste centre au reușit să colecteze cantități suficiente de plasmă convalescentă, care au putut fi oferite pentru tratamentul pacienților români infectați cu SARS-COV-2.

Astfel s-a născut ideea Asociației „Donăm Plasmă” și proiectul „Plasmă pentru România – primele 10 centre de plasmafereză”

Soluția pe termen lung pentru asigurarea cantităților suficiente de plasmă pentru fracționare este modernizarea legislației pentru a permite funcționarea de centre private de plasmafereză.

Însă, până când aceste modificări vor fi acceptate de toți actorii sistemului sanitar și vor fi implementate, actualul cadru legal permite dezvoltarea de centre de plasmafereză în parteneriat cu centrele publice de transfuzie, chiar dacă respectivele centre de plasmafereză sunt finanțate, dezvoltate și operate de organizații neguvernamentale non-profit.

Astfel, în cel mult doi ani, România va începe să colecteze și să fracționeze plasmă umană pentru a asigura accesul pacienților români la medicamentele esențiale cu risc de discontinuitate, în special imunoglobulină. În cel mult 5 ani, România ar putea ajunge să aibă 10 centre de plasmafereză autorizate și înregistrate PMF, cu o capacitate totală de colectare de aproximativ 200.000 litri anual. Cele 10 centre de plasmafereză vor putea asigura necesarul de plasmă pentru fabricarea unei cantități suficiente de imunoglobulină pentru a acoperi necesarul minim al pacienților români.